Conditiile exercitarii actiunii civile. Calitatea procesuala.

Exercitarea acţiunii civile. Condiţii.

Condiţiile exercitării acţiunii civile au o valoare generală, iar doctrina şi jurisprudenţa le-au grupat în: a) condiţii relative la persoană (interesul şi calitatea) ; b) condiţii relative la necesitatea de a acţiona într-un anumit termen.

Calitatea procesuală semnifică titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce în justiţie dreptul a cărui sancţiune o cere, context în care reclamanta nu a făcut dovada calităţii de proprietar al imobilului din care este solicitată evacuarea pârâtei.

(Secţia comercială, decizia nr.3214 din 27 mai 2005)

Prin sentinţa civilă nr.9439 din 10 iunie 2003 pronunţată de Judecătoria Constanţa a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei invocată de pârâtă, cu motivarea că litigiul se referă la evacuarea dintr-un spaţiu destinat desfăşurării de activităţi comerciale.

Tribunalul Constanţa, Secţia comercială, prin sentinţa civilă nr.1545/COM/ din 24 februarie 2004 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei F.Constanţa, invocată de pârâta SC S. SRL, cu sediu social în Constanţa şi a respins cererea, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut , în principal, că probele administrate în cauză nu dovedesc că între reclamantă şi pârâtă s-a legat un raport juridic, care să o îndreptăţească pe F.Constanţa să stea în proces în calitate de reclamantă. Calitatea procesuală, condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală activă) şi între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic (calitate procesuală pasivă). Susţinerile reclamantei potrivit cărora imobilul în litigiu este proprietatea sa, fiind construit de fostul UJECOOP, nu au putut fi primite, întrucât nu s-au depus înscrisuri care să le confirme.

Curtea de Apel Constanţa, Secţia comercială prin decizia civilă nr.222/COM/24 iunie 2004 a respins apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr.1545/COM/24 februarie 2004, pronunţată de Tribunalul Constanţa, Secţia comercială.

S-a stabilit că reclamanta nu a făcut dovada că imobilul din care solicită să fie evacuată pârâta se află în patrimoniul său. Autorizaţia de construcţie pe care a prezentat-o apelanta reclamantă, ca fiind dovada dreptului său de proprietate, atestă doar construcţia unui complex comercial denumit Bazar sat Vacanţă, fără însă a fi nominalizat şi imobilul pe care îl deţine pârâta în baza contractului de închiriere din 28 martie 2002, cu o durată de 10 ani. Rezultă că între complexul comercial Bazar sat Vacanţă şi spaţiul închiriat de pârâtă, denumit Restaurant B. H. sunt construcţii distincte ce pot fi identificate în mod separat. Obiectul cauzei fiind cererea de evacuare, reclamanta nu a reuşit să facă dovada calităţii de locator.

Împotriva deciziei civile nr.222/COM/ din 24 iunie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa,Secţia comercială, reclamanta a declarat recurs, criticând hotărârea judecătorească pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub aspectele că aceasta cuprinde motive contradictorii şi străine de natura pricinii, că a fost interpretat greşit actul dedus judecăţii, s-a schimbat natura şi înţelesul vădit neîndoielnic al acestuia, hotărârea fiind lipsită de temei legal şi a fost dată cu aplicarea greşită a legii şi nu s-a pronunţat asupra dovezilor administrate, hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, invocând ca temei de drept al cererii de recurs dispoziţiile art.304 pct.7,8,9 şi 10 C. proc. civ.

Pârâta a depus întâmpinare motivată în fapt şi în drept, prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport cu criticile formulate în cererea de recurs, a constatat că acestea sunt neîntemeiate şi a respins recursul ca nefondat.

Este de necontestat că prin cererea de chemare în judecată, a fost solicitată evacuarea pârâtei din imobilul situat în Satul de vacanţă, Bdul. A.L., municipiul Constanţa, cu motivarea că Biroul executiv. a emis Decizia nr.43/2001 iar Consiliul de administraţie a emis Hotărârea nr.3A/2002 prin care s-a anulat Hotărârea nr.317. De asemenea, potrivit acestor hotărâri s-a stabilit că imobilele din patrimoniul indivizibil al cooperaţiei de consum aflate pe raza Municipiului Constanţa să fie retrocedate către Federalele Judeţene care le-au construit. Conformându-se acestor hotărâri, Biroul executiv Constanţa a emis Decizia nr.10/25 februarie 2002 prin care s-a anulat Decizia nr.205/1991, astfel că patrimoniul Satului de vacanţă a reintrat în administrarea directă a reclamantei.

Instanţele judecătoreşti anterioare, printr-o corectă şi integrală apreciere a probelor au stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părţi, soluţionând cauza prin admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei în promovarea acţiunii având ca obiect evacuarea.

Verificând hotărârea recurată sub aspectul criticilor formulate, au fost examinate toate apărările reclamantei. Amplu motivat şi bine argumentat, instanţa de apel a expus considerentele care au fundamentat interpretarea actelor deduse judecăţii, fiecare document invocat de reclamantă fiind analizat şi fiindu-i conferită semnificaţia juridică corespunzătoare.

Exercitarea acţiunii civile produce două efecte: unul de ordin procedural – investirea legală a instanţei cu soluţionarea litigiului şi totodată obligarea acesteia să-l soluţioneze, precum şi unul de ordin substanţial – iminenţa tranşării litigiului prin hotărârea instanţei. Condiţiile necesare pentru exercitarea acţiunii au o valoare generală, iar doctrina şi jurisprudenţa le-au grupat în: a) condiţii relative la persoană, subiectul care acţionează (interesul şi calitatea); b) condiţii relative la necesitatea de a acţiona într-un anumit termen).

Calitatea procesuală semnifică titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce în justiţie dreptul a cărui sancţiune o cere, context în care reclamanta, cu actele existente la dosarul cauzei, nu a făcut dovada calităţii de proprietar al imobilului din care este solicitată evacuarea pârâtei. Mai mult, pârâta a făcut dovada că în calitatea sa, de chiriaş, a încheiat un contract de închiriere din 28 martie 2002 cu proprietarul C. C. Constanţa, al cărui obiect îl constituie spaţiul în suprafaţă de 438 mp. situat în municipiul Constanţa, sat V., bazar restaurant B. H., contract cu o durată de 10 ani.

Criticile formulate în cererea de recurs au fost înlăturate ca neîntemeiate, nefiind îndeplinite nici una din cerinţele art.304 C. proc. civ.

Sursa: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: