Art.519 din Noul Cod de procedură civilă – sesizarea Î.C.C.J. în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Condiţii.

Prin două decizii, pronunţate în data de 17 februarie 2014 de către Completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au fost analizate condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, potrivit art.519 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, condiţii ce trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, respectiv: existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Dintre toate aceste condiţii, singura care putea pune eventuale probleme de interpretare este condiţia ca chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă.

Cu privire la această condiţie, Completul competent a reţinut, în ambele decizii, următoarele:

„Cât priveşte condiţia de admisibilitate referitoare la noutatea chestiunii de drept a cărei rezolvare de principiu se solicită, se constată că în condiţiile în care legiuitorul nu a stabilit criteriile în funcţie de care o chestiune de drept poate fi considerată nouă, revine Înaltei Curţi sarcina stabilirii caracterului de noutate al acesteia.

    În mod evident, cerinţa noutăţii este îndeplinită atunci când chestiunea de drept îşi are izvorul în reglementările nou-intrate în vigoare, mecanismul pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept răspunzând intenţiei legiuitorului de a preveni practica neunitară a instanţelor de judecată în materie.

    În egală măsură însă noutatea, în sensul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, se referă şi la o normă juridică intrată în vigoare cu mai mult timp în urmă, dar a cărei aplicare a devenit actuală ulterior.

    În aceste condiţii, în stabilirea elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită, trebuie plecat de la următoarele premise:

   – asigurarea funcţiei mecanismului hotărârii prealabile de prevenire a practicii judiciare neunitare;

   – evitarea paralelismului şi suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii.

    Este evident, aşadar, că în situaţia în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care să fi soluţionat diferit în mod constant o problemă de drept într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcţie de reglare – recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă.”

Aşadar, Completul Î.C.C.J. a stabilit, pe această cale, în mod clar şi fundamental corect că, sub acest aspect, criteriul de delimitare între cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare – cel cu funcţie de reglare (recursul în interesul legii), pe de o parte, şi cel cu funcţie de prevenire (hotărârea prealabilă), pe de altă parte – este existenţa sau nu a unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care să fi soluţionat diferit în mod constant o problemă de drept într-o anumită perioadă de timp.

2 Răspunsuri

  1. Putin derutat de rationamentul juridic al ICCJ referitor la delimitarea incidentei celor doua instrumente judiciare profilactic/curativ.

    Retinerea functiei unui recurs in interesul legii in inhibarea functiei sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept poate fi primita atunci cand recursul in interesul legii este in concret exercitat, iar nu doar potential/iluzoriu, asta numai daca prin finele de neprimire ICCJ ar putea sa initieze ex officio respectivul recurs curativ in interesul legii. Or, vazand ca cei legitimati a sesiza ICCJ sub auspiciile art.514 C.pr.civ.(2010) au mai degraba prerogative administrativ judiciare, fara a detine si vreo prerogativa jurisdictionala, in timp ce cei legitimati sub auspiciile art.519 C.pr.civ.(2010) au exclusiv prerogative jurisdictionale, pe de o parte, iar completului de judecata căruia ii revine jurisdicţia în privinta sesizarii inaintate prin mecanismele dispozitiunilor art.519 C.pr.civ.(2010) nu are indrituirea de a initia ex officio mecanismul dispozitiunilor art.514 C.pr.civ.(2010), ivirea situatiei avuta in vedere este imposibila obiectiv.

    Sunt de acord ca instrumentul profilactic este functional pana la momentul in care, fiind stabilit diagnosticul vulnerabilitatii in interpretarea unei norme juridice de drept material, intervine instrumentul curativ, dat fiind insa titularii diferiti cu indrituirea de a sesiza ICCJ cu privire la cele doua instrumente, este evident ca initiatorul in circumstantele dispozitiunilor art.519 C.pr.civ.(2010) ii este uneori dificil a cunoaste daca unul din titularii cu indrituirea de a sesiza ICCJ in circumstantele dispozitiunilor art.514 C.pr.civ.(2010) a uzat de acest instrument in legatura directa ori implicita cu chestiunea de drept interpretabila, in lipsa vreunei publicitati in acest sens. Valentin Buliga

    Apreciază

    • Este foarte interesant acest punct de vedere. Eu raman, totusi, la parerea ca, in actuala formulare a textului art.519 (conditia noutatii chestiunii de drept a fost introdusa printr-o modificare a Codului, adusa de Legea nr.76/2012), ICCJ a furnizat cea mai buna interpretare. Problemele ridicate cu privire la titularii diferiti ai dreptului de sesizare in vederea aplicarii celor doua remedii sunt reale, dar sunt create exclusiv de legiuitor si numai acesta le poate remedia.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: